Teoria panspermiei

O mare problemă a teoriilor existente la ora actuală privind originea speciilor este apariția primei celule vii.

În mod evident, materia ne-vie nu se transformă de la sine în ceva viu.

Au avut loc mai multe experimente, folosind diferite ingrediente și condiții fizice, dar cercetătorii nu au reușit să producă nici măcar o singură celulă vie. Au mai obținut ceva aminoacizi sau alte mărunțișuri, dar nu viață.

Biserica a „rezolvat” problema zicând că Dumnezeu a creat viața. Numai că varianta lor e atât de plină de contradicții logice încât nu poate fi luată în seamă ad literam. Chiar și teologii mai luminați recunosc că multe pasaje din Biblie trebuie interpretate simbolic.

Și atunci ce rămâne?

O teorie care ar putea explica apariția vieții pe Pământ este teoria panspermiei.

Conform acestei teorii, primele forme de viață ar fi putut ajunge aici de undeva din spațiul cosmic.

Privită la început ca o teorie exotică, panspermia a început să devină mai credibilă pe măsură ce au avansat cercetările spațiale.

Acum știm că în spațiul cosmic există cantități mari de materie organică.

În spațiul cosmic apropiat (zona pe unde zboară sateliții) au fost descoperite bacterii, ceea ce arată că aceste microorganisme au capacitatea de a călatori prin cosmos.

Pe de altă parte, probabilitatea ca o asemenea bacterie să ajungă pe o altă planetă e destul de mică, datorită distanțelor enorme dintre corpurile cerești și a faptului că bacteriile nu au sistem de propulsie propriu.

Însă ar fi suficient ca o singură bacterie să ajungă pe o planetă locuibila pentru ca ulterior să umple toată planeta respectivă de viață.

Deocamdată e prematur să spunem dacă lucrurile s-au întâmplat așa sau altfel, dar e o teorie care merită să fie analizată.