Satul românesc

Marea diferență între civilizația occidentală și sălbăticia autohtonă se vede la sat.

La oraș, standardul de viață e mai scăzut decât la ei, dar totuși mai vezi străzi asfaltate, magazine, școli, locuințe cu apă curentă, electricitate, căldură, cablu TV și Internet, sau alte facilități.

În schimb, când ieși din oraș și intri în sate ai impresia că ai ajuns în Bangladesh.

Ulițele sun pline de noroi (sau în perioada secetoasă de praf), casele sunt ca vai de ele, cu WC în curte și lipsite de alte utilități elementare (în multe locuri nu există nici curent electric).

Învățământul rural e la pământ. Asistența medicală la fel.

Preoții sunt considerați intelectualii satului pentru că sunt printre puținii care știu să citească (asta nu înseamnă că țăranii merg și la biserică, dar deja e altă discuție) .

Pentru cei mai mulți, singura sursă de bani o reprezintă ajutoarele sociale și subvențiile agricole. Cu alte cuvinte, majoritatea țăranilor sunt niște cerșetori pe care noi îi ținem în spinare și atât ei cât și politicienii par să se complacă în această stare (ei primesc acele ajutoare sociale și subvenții agricole, iar politicienii primesc voturi).

Numai că mie, cetățean plătitor de taxe, nu îmi convine să țin în spinare toți trântorii de la sat (nu generalizez, dar dacă vă uitați ce se întâmplă prin sate vedeți că sunt destui care doar primesc bani degeaba).

La ora actuală agricultura e un fel de gaură neagră care înghite o grămadă de bani și nu produce aproape nimic (75% din alimente sunt din import).

Eu cred că subvențiile agricole ar trebui desființate (sunt pur și simplu bani aruncați pe fereastră) și banii ar trebui redirecționați spre alte destinații.

Vreți să ajutăm satele? Ok.

Dar ar trebui să le ajutăm să se dezvolte și nu să le menținem în evul mediu.

Ar trebui să se investească în educație (în primul rând) și în infrastructură.

Ar trebui să îi convingem pe acești oameni să învețe o meserie și să facă ceva, nu să stea doar la mila guvernului.

În domeniul agricol ar trebui încurajați să cultive ceva rentabil și nu să pună ceva de formă și apoi să ceară subvenții (în timp ce noi mâncăm roșii turcești, mere poloneze și alte produse de import).

Ar trebui duși să vadă cum se face agricultura în alte țări și să aplice și la noi metode moderne.

Ar trebui încurajați să dezvolte și întreprinderi  care să prelucreze materiile prime din agricultură și să vândă produsele finite (inclusiv online).

Dacă s-ar pune la punct un plan real de modernizare a satelor, acest lucru ar fi și în beneficiul țăranilor (care ar avea o viață mai bună decât acum), dar și în beneficiul celorlalți (care nu ar mai fi obligați să îi țină în spinare).

Dar asta nu intră în calculele nici unui partid pentru că ei se complac în starea „le dăm o pungă de zahăr și ne votează”.