Religie vs. Educație

Există mai multe studii despre legătura dintre religiozitate și nivelul de educație.

În general, fiecare tabără prezintă doar partea care îi convine, dar dacă analizăm cifrele sine ira et studio, descoperim o realitate complexă, extrem de interesantă.

În general, cu cât nivelul de educație crește, există mai mulți atei și mai puțini oameni care se declară religioși.

Pe de altă parte, dacă ne uităm la procentul celor care merg regulat la slujbele religioase, tendința se inversează: oamenii educați au o prezență mai bună decât cei needucați.

De asemenea, oamenii educați au un procent mai ridicat de persoane care aparțin altor culte decât cele dominante.

În mod evident, este vorba de cifre statistice, deci la nivel individual, în orice categorie putem găsi și credincioși și necredincioși.

Dar aceste cifre ne arată totuși un fenomen interesant:

Oamenii cu educație au curajul să își afirme credința religioasă, indiferent care e aceea și trăiesc în conformitate cu ea (cei care cred, merg și la slujbe, pe când cei care nu merg la slujbe declară deschis că nu cred).

În schimb, în categoriile de populație mai puțin educate, se manifestă extrem de mult fariseism, în sensul că se declară credincioși (ai cultelor dominante), dar această credință e pur declarativă și nu trăiesc în conformitate cu principiile credinței declarate (principii pe care de multe ori nici măcar nu se obosesc să le studieze).

Dacă ne uităm la tendințele de evoluție, constatăm ca religia cu cel mai mare procent de creștere prin naștere de copii este islamul, religia cu cel mai mare procent de creștere prin convertiri este ateismul, iar religia care înregistrează cea mai mare tendință de scădere procentuală este creștinismul (care momentan este cea mai numeroasă religie, dar în câteva decenii se pare că va pierde acest statut).

Pe plan intern, religia cu cel mai mare procent de credincioși declarați este ortodoxia, în schimb, dacă analizăm numărul celor care chiar merg regulat la slujbele religioase, cel mai numeros grup îl reprezintă catolicii. Celelalte culte au procente de participare la slujbe mai ridicate decât BOR, dar au totuși un număr redus de aderenți.

Se manifestă și aici fenomenul observat în străinătate: pe măsură ce crește nivelul de educație, crește procentul celor care se declara atei sau aderenți ai cultelor minoritare, dar în același timp cei care se declară credincioși, merg și la slujbe. În schimb, cei mai puțin educați se declară ortodocși dar nu merg la slujbe (decât ocazional) și nu se obosesc să învețe ceva despre doctrina ortodoxă.

Repet că e vorba de rezultate statistice, iar la nivel individual sunt prezenți și credincioși și necredincioși în toate categoriile.

Până acum, politica BOR a fost să încurajeze această credință declarativă a populației needucate și apoi să ceară bani de la stat în numele milioanelor de „credincioși” declarați. Pe de alta parte, orice formă de gândire liberă e sancționată în BOR, pentru că în păturile educate există mai puțini credincioși declarați.

Eu cred că dacă cultele vor să fie sincere cu ele însele (e valabil și pentru BOR și pentru alții), ar trebui să încurajeze educația și credința sinceră.

Părerea mea este că pe termen lung, toată lumea ar avea de câștigat dacă populația ar fi mai educată.

Probabil că ar fi mai puțini credincioși declarați, dar ar fi mai sinceri.