Delfinii

Niște activiști pentru drepturile animalelor au protestat la delfinariul din Constanța și au cerut eliberarea delfinilor în mare.

Trec peste faptul că în România nu am rezolvat nici măcar problemele legate de drepturile oamenilor și voi discuta strict despre ce ar însemna asta pentru delfini.

Dacă acei delfini ar fi fost născuți în mare și ar fi fost capturați și închiși în bazin, poate că ar avea rost o eliberare a lor.

Dar delfinii din delfinariu sunt delfini născuți în captivitate.

Acești delfini știu să facă acrobații, se înțeleg foarte bine cu oamenii (în special cu copiii), dar nu știu să vâneze și nici să se ferească de rechini și alți prădători.

În alte țări, au existat cazuri când sub presiunea activiștilor de acest gen, autoritățile au decis să elibereze în mare delfini din delfinarii, iar rezultatul a fost că acei delfini nu s-au putut adapta în sălbăticie și au murit.

Așadar, o eventuală eliberare a delfinilor de la delfinariu ar echivala cu o condamnare la moarte.

În aceste condiții, cred că e mai bine ca delfinii născuți în captivitate să rămână în continuare într-un mediu unde pot fi îngrijiți, iar delfinii din mare să fie lăsați în mare.

Poate nu e rău să explicăm puțin și cum decurge procesul de dresaj al delfinilor.

La alte animale, vedem că dresorii folosesc biciul sau alte mijloace de constrângere care ar putea fi considerate inumane.

La delfini nu e așa.

Delfinii nu sunt forțați să facă nimic.

Ei primesc o mică recompensă (un pește) când fac ce dorește dresorul și sunt suficient de inteligenți pentru ca ulterior să învețe ce au de făcut.

Așadar, ei nu sunt chinuiți în procesul de învățare, deci nici din acest punct de vedere activiștii respectivi nu au dreptate.