Legi cu dedicație

Am observat că politicienii care ajung la putere au tendința să facă legi care să corespundă cu interesele lor personale de moment (așa-numitele „legi cu dedicație”).

Fenomenul s-a manifestat și la partide de dreapta și la partide de stânga.

Problema este că:

  1. Legile cu dedicație nu servesc întotdeauna interesele țării ci doar ale unor politicieni.
  2. Situația se schimbă și de multe ori politicienii ajung victime ale legilor pe care chiar ei le-au dat.

De exemplu, Băsescu a impus sistemul de vot uninominal cu gândul că acest sistem va ajuta PDL să obțină o majoritate zdrobitoare în parlament, dar la alegerile ulterioare sistemul s-a întors împotriva PLD.

În aceeași gamă se încadrează și actualele certuri cu privire la cine trebuie să numească procurorii dar și alte legi aflate în discuție.

Toți se gândesc în termeni de „meci Dragnea – Johannis”, dar uită că aceste legi trebuie să rămână valabile și după ce persoanele respective nu vor mai ocupa funcțiile actuale.

Eu cred că politicienii ar trebui să se gândească mai bine și să facă legi care să fie bune pentru țară indiferent de numele persoanelor care ocupă o funcție sau alta.